Fericire

Am dezbătut de nenumarate ori această temă, în diverse cercuri, cu diverși oameni, având trecuturi diverse. Bineînțeles că suntem influențați de bagajul pe care îl cărăm și că indiferent de cât de mult diferă prezentul de trecut, acesta din urmă este întotdeauna mai puternic, pentru că a contribuit la construirea drumului spre ceea ce suntem. Drumul vieții este pavat cu întâmplări care și-au lăsat urma în sufletele noastre, mai mult sau mai puțin sesizabil, care ne vor influența deciziile permanent și care nu vor putea fi șterse nicicând.

Începând cu sfârșitul, ne gândim întâi la ce am devenit, iar abia apoi la cum am devenit. Suntem niște reacții, niște acțiuni provocate de alte acțiuni, un produs al vremii. Suntem ceea ce am încercat să nu fim, indiferent cu câtă vehemență negăm acest lucru. Știm că se ascunde în noi acel monstru mic de care nu vom putea scăpa vreodată, dar dacă știm să îl ponderăm, suntem pe drumul spre a fi ce ne dorim. Există totuși o problemă: devenim ceea ce ne dorim în acest moment să fim, dar ce se întâmplă dacă maine vom realiza că de fapt nu ne place ceea ce suntem? Mă voi gândi la asta.

Despre fericire.

Fericirea e permanentă, e o stare de spirit. Mulți o confundă cu bucuria sau cu extazul. Nu e extaz, e fericire. Este foarte ușor de definit, doar că fiecare trebuie să o definească pentru propria-i viață.

Eu sunt fericită pentru că starea mea de bine rezultă din fiecare moment al vieții mele. Sunt fericită pentru că am motivele necesare...pentru mine nu trebuie să fie numeroase. Sunt puține, dar esențiale.

Cu siguranță altcuiva i-ar trebui milioane de motive pentru a se simți fericit, alte câteva pentru a se simți împlinit, iar extazul să nu lipsească pe alocuri, pentru că altfel intervine monotonia. Este interesant cât suntem de diferiți. Incredibil de diferiți... uimitor de diferiți.

La sfârșit (sfârșitul zilei, sfârșitul lunii, sfârșitul vieții), trageți o linie și încercați să vă dați seama dacă există un zâmbet în suflet. Dacă există, sunteți fericiți, dacă nu, poate mâine.

"Fericirea-i un lucru mărunt,

e o aripă care vibrează,

fericirea-i un lucru mic,

un pitic ce dansează" (Țapinarii)